Servicii
Programare analize
Pentru analizele decontate de CASMB va rugam sa va programati la tel:
021/413.55.70
031/432.73.13
Legenda
- Investigatiile marcate cu
se pot efectua gratuit, cu bilet de trimitere de la medicul de familie. - Investigatiile marcate cu
se pot efectua gratuit, cu bilet de trimitere de la medicul de specialitate. - Investigatiile marcate cu
nu sunt decontate de CAS MB.
ATENTIE!
Solicitati medicului trimitator bilet de trimitere in triplu exemplar conform anexei 12 din Normelor metodologice de aplicare a Contractului–Cadru.
Analize microbiologie
Urocultura
Urocultura |
![]() ![]() |
pret: 20 lei |
Prezentare generala
Infectia tractului urinar este una din cele mai frecvente conditii patologice, afectand toate varstele. Cultura urinii este cel mai uzitat test in diagnosticul infectiei urinare.
Recoltare proba
Se recolteaza prima urina de dimineata, dupa o toaleta riguroasa a zonei genitale. Se recolteaza jetul din mijloc.
Este important ca recoltarea sa se faca inaintea administrarii de antibiotice !
Implicatii clinice
Urocultura presupune izolarea si identificarea microorganismelor responsabile pentru infectia tractului urinar.
Coprocultura
Coprocultura |
![]() ![]() |
pret: 25 lei |
Prezentare generala
In mod normal, materiile fecale contin o flora bacteriana abundenta. Sindromul diareic este reprezentat in patologia infectioasa printr-o gama larga de entitati clinice cu particularitati simptomatice si evolutive determinate in primul rand de agentul etiologic.
Recoltare proba
Se recolteaza materii fecale proaspat emise, mai ales din portiunile cu mucus, sange, puroi (sunt necesare cca 3g). Se foloseste un recipient cu mediu de transport.
Recoltarea se face inaintea administrarii de antibiotice! Este important ca laboratorul sa cunoasca simptomatologia pacientului.
Implicatii clinice
Coprocultura se recomanda in sindromul diareic, meteorism abdominal cu istoric sugestiv pentru enterocolita.
Exudat faringian
Exudat faringian |
![]() ![]() |
pret: 20 lei |
Prezentare generala
Nazofaringele gazduieste o flora abundenta, considerata flora nepatogena. Infectiile tractului respirator superior se manifesta ca faringite, nazofaringite, rinite, sinuzite etc.
Recoltare proba
Se recolteaza inainte de toaleta gurii sau ingestia de alimente. In cazul in care recoltarea nu se face dimineata este necesar sa treaca minimum 3 ore de la efectuarea acestor operatiuni.
Este important ca recoltarea exsudatului faringian sa se faca inaintea administrarii de antibiotice !
Implicatii clinice
Efectuarea exsudatului faringian este utila pentru investigarea mai multor tipuri de afectiuni, cum ar fi angine streptococice, difteria, infectii fungice etc.
Exudat nazal
Exudat nazal |
![]() |
pret: 20 lei |
Prezentare generala
Etajul supraglotic al tractului respirator gazduieste o flora bacteriana abundenta, care reuneste peste 200 de specii repartizate in diferite nise ecologice : crevase gingivale, placa dentara, mucoasa linguala, oro-faringe, cripte amigdaliene, nazo-faringe si cavitatile nazale.
Lipsa barierelor anatomice intre segmentele cailor respiratorii permite propagarea infectiei prin continuitate, ducand la intrepatrunderea simptomatologiei clinice si frecvente complicatii prin afectarea sinusurilor si urechii medii, a laringelui si cailor respiratorii inferioare
Principalele microorganisme identificate in urma efectuarii culturii din exsudatul nazal sunt : S. pyogenes, S. aureus, S. pneumoniae, H. influenzae, enterobacterii, etc.
Recoltare proba
Secretia nazala se obtine prin introducerea in fiecare nara a unui tampon steril umectat in ser fiziologic si stergerea peretilor laterali, prin rotirea usoara a tamponului.
Se recomanda ca efectuarea culturii sa se faca inaintea tratamentului cu antibiotice.
Implicatii clinice
Cultura din exsudatul nazal este utilizata in vederea izolarii si identificarii de bacterii implicate in infectii ale tractului respirator superior, precum si in stabilirea statusului de purtator al infectiei cu S. aureus, S. pyogenes.
Pentru speciile bacteriene izolate si identificate se efectueaza antibiograma.
Bibliografie
D. Buiuc, Microbiologie clinica , , Ed. Didactica si Pedagogica, 2007
Frances Fischbach, A manual of laboratory and diagnostic tests, Lippincott Williams £ Williams , 2004
H. Isenberg, Clinical Microbiology Procedures Handbook, second edition,2004
Exudat lingual
Exudat lingual |
![]() |
pret: 20 lei |
Prezentare generala
Prezenta bacteriilor comensale la nivelul cavitatii bucale face dificila invazia acesteia de catre microorganisme patogene. In anumite situatii, precum tratamentul prelungit cu antibiotice, imunitate scazuta ( infectie HIV, neoplasme, ocazional la persoane cu varsta inaintata sau la noi nascuti) sau in cazul deficientei de vitamina C, C. albicans penetreaza epiteliul prin intermediul pseudomiceliilor, provocand candidoza bucala.
Recoltare proba
Se recolteaza preferabil dimineata inainte ca pacientul sa fi mancat sau sa se fi spalat pe dinti. Daca recoltarea nu se efectueaza dimineata este necesar ca aceste operatiuni sa fie facute cu minimum 4 ore inainte de recoltare.
Proba se recolteaza prin raclaj de pe limba.
Implicatii clinice
Cultura din exsudatul lingual este utila in diagnosticarea si monitorizarea tratamentului candidozei bucale.
Bibliografie
D. Buiuc, Microbiologie clinica , , Ed. Didactica si Pedagogica, 2007
Frances Fischbach, A manual of laboratory and diagnostic tests, Lippincott Williams £ Williams , 2004
H. Isenberg, Clinical Microbiology Procedures Handbook, second edition,2004
Secretie conjunctivala
Secretie conjunctivala |
![]() |
pret: 20 lei |
Examen microscopic secretii
Examen microscopic direct |
![]() |
pret: 25 lei |
Examen microscopic colorat |
![]() |
pret: 25 lei |
Prezentare generala
Examenul microscopic direct permite un diagnostic prezumtiv rapid. Examenul microscopic direct presupune examinarea unui preparat montat in diferite solutii, in functie de scopul investigatiei de laborator ( KOH, ser fiziologic, etc)
Examenul microscopic colorat presupune intinderea secretiei pe o lama, care va fi colorata prin metode specifice, in functie de scopul investigatiei de laborator ( coloratie Gram, Giemsa, etc).
Recoltare proba
In functie de situsul anatomic ( secretii oculare/otice, vaginale, uretrale, exsudat faringian, leziuni ale pielii etc).
Implicatii clinice
Examenul microscopic al secretiilor este un test util in orientarea diagnosticului diferitelor boli infectioase.
Bibliografie
D. Buiuc, Microbiologie clinica , , Ed. Didactica si Pedagogica, 2007
Frances Fischbach, A manual of laboratory and diagnostic tests, Lippincott Williams £ Williams , 2004
H. Isenberg, Clinical Microbiology Procedures Handbook, second edition,2004
Culturi bacteriene secretii
Cultura din secretii purulente |
![]() |
pret: 35 lei |
Prezentare generala
Una dintre multiplele functii ale pielii este cea de aparare a organismului impotriva infectiilor. Pe langa bariera structurala pe care o ofera, pielea este colonizata de o multitudine de microorganisme comensale, care protejeaza pielea de invazia microorganismelor patogene. Afectiunile microbiene ale pielii sunt determinate de: 1. intreruperea solutiei de continuitate a tegumentelor prin taiere, intepare , etc, 2. manifestarea la nivelul pielii a unor infectii sistemice, 3. distrugerea pielii de catre toxine microbiene a unor microorganisme prezente in alte situsuri anatomice.
Cele mai frecvente microorganisme implicate in infectia pielii sunt: S. aureus, S. pyogenes, bacterii anaerobe, fungi, virusuri ( Herpes simplex virus, Papilomavirus).
Recoltare proba
Pentru recoltarea probei dintr-o leziune deschisa, se urmeaza pasii :
se spala plaga cu ser fiziologic, pentru indepartarea lichidului de drenaj, a resturilor de antibiotice sau solutii/unguente aplicate ;
se dezinfecteaza cu alcool izopropilic/etilic 70% ;
se recolteaza proba, direct din leziune, cu ajutorul unui tampon steril ;
In cazul colectiilor purulente inchise, procedura de recoltare presupune dezinfectarea locala cu alcool izopropilic/etilic 70%, punctia abcesului si recoltarea probei cu ajutorul unui tampon steril.
Se recomanda ca efectuarea culturii sa se faca inaintea tratamentului cu antibiotice.
Implicatii clinice
Cultura din secretii purulente este utila in izolarea si identificarea bacteriilor implicate in infectii ale pielii.
Pentru speciile bacteriene izolate si identificate se efectueaza antibiograma/ antifungigrama.
Bibliografie
D. Buiuc, Microbiologie clinica , , Ed. Didactica si Pedagogica, 2007
Frances Fischbach, A manual of laboratory and diagnostic tests, Lippincott Williams £ Williams , 2004
H. Isenberg, Clinical Microbiology Procedures Handbook, second edition,2004
Cultura din secretie otica
Cultura din secretie otica |
![]() |
pret: 25 lei |
Prezentare generala
Otitele sunt cauzate in mod special de virusuri si secundar de microorganisme patogene. Microorganismele patogene implicate in etiologia otitelor sunt aceleasi cu cele implicate in infectia tractului respirator superior, si anume S. pneumoniae, H.influenzae, S. pyogenes, S. aureus, C. albicans, oportunisti Gram negativi ( E. coli, Proteus sp., P. aeruginosa) etc.
Recoltare proba
Se curata urechea externa cu ajutorul unui tampon umezit in ser fiziologic steril. Se recolteaza cu ajutorul unui tampon prin rotire viguroasa.
Se recomanda ca efectuarea culturii sa se faca inaintea tratamentului cu antibiotice.
Implicatii clinice
Cultura din secretia otica este utilizata in vederea izolarii si identificarii de bacterii implicate in otite externe, medii sau interne.
Pentru speciile bacteriene izolate si identificate se efectueaza antibiograma.
Bibliografie
D. Buiuc, Microbiologie clinica , , Ed. Didactica si Pedagogica, 2007
Frances Fischbach, A manual of laboratory and diagnostic tests, Lippincott Williams £ Williams , 2004
H. Isenberg, Clinical Microbiology Procedures Handbook, second edition,2004
Cultura din secretie otica
Cultura din secretie oculara |
![]() |
pret: 35 lei |
Prezentare generala
Infectiile oculare pot afecta diferite structuri ale globului ocular, orbita cat si organele accesorii de protectie ( pleoape, glande lacrimale si sprancene). In etiologia infectiilor oculare intalnim: virusuri, bacterii (Chlamydia trachomatis, N. gonorrhoeae, S. aureus, S. pneumoniae, H. influenzae, P. aeruginosa ), paraziti (Toxoplasma gondii siToxocara canis sunt implicate in etiologia corioretinitei sau a decolarii de retina).
De asemenea, Rubella si CMV pot invada ochii fatului in utero si pot provoca cataracta, microftalmie. Sifilisul congenital produce retinopatie si keratita.
Recoltare proba
Pentru recoltarea probei, se foloseste cate un tampon umectat cu ser fiziologic steril pentru fiecare ochi, recoltandu-se proba de la nivelul sacului conjunctival inferior, coltul intern al ochiului sau/si din alta zona afectata.
Se recomanda ca efectuarea culturii sa se faca inaintea tratamentului cu antibiotice.
Implicatii clinice
Cultura din secretia oculara este extrem de utila in izolarea si identificarea bacteriilor implicate in infectiile oculare.
Pentru speciile bacteriene izolate si identificate se efectueaza antibiograma.
Bibliografie
D. Buiuc, Microbiologie clinica , , Ed. Didactica si Pedagogica, 2007
Frances Fischbach, A manual of laboratory and diagnostic tests, Lippincott Williams £ Williams , 2004
H. Isenberg, Clinical Microbiology Procedures Handbook, second edition,2004
Culturi fungi secretii
Culturi fungi secretii |
![]() |
pret: 35 lei |
Examen sputa
Examen sputa |
![]() |
pret: 30 lei |
Prezentare generala
Examenul sputei reprezinta un test uzual pentru investigarea infectiilor tractului respirator inferior.
Recoltare proba
Sputa se obtine dimineata, dupa trezire. Se clateste cavitatea bucala cu apa sau solutie salina. Se expectoreaza ( se trage aer in piept de cateva ori si se tuseste profund) intr-un recipient steril.
Recoltarea probei este extrem de importanta pentru acuratetea rezultatului. Saliva nu este considerata proba!
Implicatii clinice
Testul este util in diagnosticarea infectiilor respiratorii ( pneumonii, bronsite etc).
Depistare Mycoplasma hominis
Depistare Mycoplasma hominis / Ureaplasma urealythicum |
![]() |
pret: 70 lei |
Prezentare generala
Mycoplasma hominis si Ureaplasma urealyticum sunt doua specii de procariote raspunzatoare de inflamatii pelvine si uretrite nongonococice.
Recoltarea probei :
Este necesara recoltarea secretiei cervicale si respectiv uretrale.
Implicatii clinice:
M. hominis si U. urealyticum au fost identificate ca agenti etiologici in uretrite negonococice, urtro- prostatite, pielonefrita, inflamatii pelvine, infectii postpartum si postavort.
Antibiograma
Antibiograma |
![]() ![]() |
pret: 15 lei |
Prezentare generala
Antibiograma este o metoda de laborator prin care se testeaza sensibilitatea la antibiotice a unui microorganism.
Recoltare proba
Cultura pura de microorganism izolat si identificat din diferite prelevate patologice ( secretii purulente, urocultura, coprocultura, etc)
Implicatii clinice
Antibiograma este utila in orientarea terapiei antimicrobiene.
Bibliografie
D. Buiuc, Microbiologie clinica , , Ed. Didactica si Pedagogica, 2007
Frances Fischbach, A manual of laboratory and diagnostic tests, Lippincott Williams £ Williams , 2004
H. Isenberg, Clinical Microbiology Procedures Handbook, second edition,2004
Fungigrama
Fungigrama |
![]() |
pret: 20 lei |
Prezentare generala
Fungigrama este o metoda de laborator prin care se testeaza sensibilitatea la antifungice a speciilor de fungi.
Recoltare proba
Cultura pura de fungi izolate si identificate din diferite prelevate patologice ( secretii purulente, urocultura, secretii vaginale/uretrale etc)
Implicatii clinice
Fungigrama este utila in orientarea terapiei specifice.
Bibliografie
D. Buiuc, Microbiologie clinica , , Ed. Didactica si Pedagogica, 2007
Frances Fischbach, A manual of laboratory and diagnostic tests, Lippincott Williams £ Williams , 2004
H. Isenberg, Clinical Microbiology Procedures Handbook, second edition,2004
Examen Babes Papanicolau
Examen Babes Papanicolau |
![]() ![]() |
pret: 60 lei |
Prezentare generala
Examenul citologic al secretiei vaginale Babes Papanicolaou permite depistarea patologiei inflamatorii si preinvazive la populatia feminina cu stabilirea unui algoritm de diagnostic si tratament precum si identificarea optiunilor specifice pentru reducerea incidentei si a mortalitatii prin cancer de col la nivelul populatiei.
Examenul citologic cervico-vaginal este o metoda de depistare precoce a cancerului genital feminin prin studiul la microscopul optic al celulelor descuamate in secretia vaginala, prelevata pe frotiuri special colorate.
Recoltare proba
Pentru a intruni premizele unei bune recoltari este necesar ca aceasta sa fie efectuata cu cel putin cinci zile dupa menstruatie sau cu cel putin 5 zile inainte de data prezumtiva a debutului menstrual.
Cu cel putin 48 de ore inaintea recoltarii, pentru ca aceasta sa fie relevanta este necesara indeplinirea urmatoarelor conditii:
- intreruperea activitatii sexuale
- intreruperea tratamentelor intravaginale
Implicatii clinice
Testul este o metoda de depistare a cancerului de col uterin, a bolilor cu transmitere sexuala, a modificarilor inflamatorii reactive etc.
Ex bacteriologic al secretiilor vaginale / uretrale
Examenul bacteriologic al secretiilor vaginale / uretrale |
![]() |
pret: 60 lei |
Culturi bacterii secretie vaginala/uretrala |
![]() |
pret: 60 lei |
Culturi fungi secretie vaginala/ uretrala |
![]() |
pret: 60 lei |
Depistare Ag Chlamydia |
![]() |
pret: 60 lei |
Depistare Mycoplasma hominis si Ureaplasma urealitycum |
![]() |
pret: 60 lei |
Prezentare generala
Infectiile genitale feminine reprezinta o cauza frecventa de consult ginecologic. Ele pot evolua ca infectii endogene, determinate de microorganisme din flora vaginala normala, sau ca infectii exogene cauzate mai ales de microorganisme cu transmitere sexuala.
Tractul genital masculin ( prostata, canalele ejaculatoare, veziculele seminale, canalele deferente, epididimul, testiculele) sunt normal sterile, conditie asigurata de actiunea mecanica a mictiunii si ejacularii, prin lipsa colonizarii microbiene a uretrei proximale, dar mai ales prin actiunea antibacteriana a unui polipeptid, care contine zinc, eliminat prin secretia prostatica.
De notat, este ca virusuri prezente in secretii genitale pot fi transmise pe cale sexuala, fara sa determine manifestari la nivelul organelor genitale ( virusul hepatitei B, C, Citomegalovirus sau virusul HIV).
Cei mai frecventi agenti etiologici bacterieni in infectii genitale sunt: C. albicans, Streptococi de grup B, Gardnerella vaginalis, Neisseria gonorrheae , Trichomonas vaginalis, Ureaplasma urealyticum, Mycoplasma spp, Chlamydia trachomatis, Staphylococcus aureus.
Recoltare proba
Pentru femei
Se evidentiaza cervixul cu ajutorul unui specul nelubrifiat
Se indeparteaza excesul de mucus;
Cu ajutorul unui tampon steril se recolteaza secretia de la nivelul canalului endocervical. Tamponul se mentine 30 de secunde, pentru ca microorganismele sa fie absorbite de catre acesta.
Pentru barbati
Recoltarea se va face dimineata, inainte de urinare
Un tampon steril se insereaza bland aproximativ 2 cm in uretra, fara a forta trecerea in caz de obstacol
Se roteste 360o si se se retrage.
Implicatii clinice
Investigatiile de laborator sunt utile in diagnosticarea cervicitelor, vulvovaginitelor, vaginozelor bacteriene, salpingitelor, endometritelor, in cazul femeilor si in diagnosticarea uretritelor, epididimitelor, prostatitelor sau ulcerului genital, in cazul barbatilor.
Bibliografie
D. Buiuc, Microbiologie clinica , , Ed. Didactica si Pedagogica, 2007
Frances Fischbach, A manual of laboratory and diagnostic tests, Lippincott Williams £ Williams , 2004
H. Isenberg, Clinical Microbiology Procedures Handbook, second edition,2004




